Pancreatita la pisici: Semne, cauze și tratament

Pancreatita la pisici este o afecțiune inflamatorie a pancreasului. Dar, în definitiv, ce face pancreasul? Din ce cauză se inflamează? Chiar dacă afecțiunea este relativ rară, a învăța să identificați semnele de pancreatită felină ar putea fi important pentru sănătatea pisicii dumneavoastră.

Identificarea semnelor de pancreatită felină

Pancreasul este un organ mic ascuns între stomacul și intestinele pisicii dumneavoastră. Acest organ are două funcții: produce hormoni numiți insulină și glucagon care reglează glicemia și produce enzime digestive care ajută la descompunerea grăsimilor, proteinelor și carbohidraților în intestinul subțire.

Există, în linii mari, patru probleme principale care pot apărea în pancreas:

• Pancreatita. Aceasta este o inflamație a pancreasului în care celulele deteriorate pierd enzime. Aceste enzime pot fi distructive pentru pancreas și țesuturile din jur, provocând durere și putând duce la leziuni extinse ale țesuturilor. În continuarea acestui articol, vom vorbi în principal despre pancreatită.

• Diabetul zaharat. Aceasta este o boală care afectează celulele endocrine ale pancreasului. Există două tipuri de diabet: unul în care sistemul imunitar al organismului ucide celulele care produc insulină (mult mai frecvent la câini și oameni decât la pisici) și unul legat de obezitate și rezistență la insulină, precum și de reducerea producției de insulină. Aceasta din urmă este reversibilă în unele cazuri.

• Insuficiența pancreatică exocrină (IPE). În acest caz, pancreasul nu produce suficiente enzime necesare pentru a descompune substanțele nutritive din intestinul subțire, în special grăsimile. Animalele cu IPE tind să fie mereu înfometate, dar se luptă să-și păstreze greutatea. IPE este foarte rară la pisici.

• Cancerul. La fel ca în cazul oricărui sistem al corpului, cancerul poate apărea și în pancreas.

Gama largă de funcții pe care le îndeplinește pancreasul înseamnă că semnele unei probleme pancreatice imită adesea alte afecțiuni medicale. Unele dintre aceste semne includ:

• Letargia.

• Deshidratarea.

• Creșterea setei și a urinării (care sunt ușor confundate cu semnele diabetului).

• Apetitul scăzut sau refuzul de a mânca.

• Pierderea în greutate.

Vărsăturile și durerile abdominale pot fi, de asemenea, semne ale afecțiunii, dar aceste semne sunt mai frecvente la oamenii și câinii cu pancreatită decât la pisici. Pisicile care nu mai mănâncă din cauza pancreatitei (sau a oricărei cauze a pierderii poftei de mâncare) sunt expuse riscului de a dezvolta boala ficatului gras (lipidoză hepatică). Aceste pisici pot prezenta, de asemenea semne de icter cum ar fi gingiile și ochii galbeni, notează Pet Health Network (Rețeaua de sănătate pentru animale de companie). Chiar și simptomele vagi precum letargia și scăderea apetitului ar trebui să justifice o vizită la medicul veterinar. Lipidoza hepatică este o afecțiune gravă și poate fi rapid fatală, deci de fiecare dată când pisica dumneavoastră nu mai mănâncă, trebuie să primească îngrijiri veterinare prompte și poate necesita spitalizare. Cu cât semnele sunt depistate mai devreme și începe tratamentul, cu atât prognosticul pisicii dumneavoastră poate fi mai bun.

Care sunt cauzele pancreatitei feline?

Cauza exactă a majorității cazurilor de pancreatită felină este necunoscută. Cu toate acestea, afecțiunea a fost asociată cu ingestia de otrăvuri de către pisici, contractarea de infecții parazitare sau traume precum accidentele de mașină.

La pisică, pancreasul, ficatul și intestinele au o anatomie ușor diferită de cea a câinelui și tind să se afecteze reciproc mai mult. Având în vedere acest lucru, pisicile dezvoltă adesea pancreatită alături de boala inflamatorie intestinală sau colangiohepatită, o boală comună care implică inflamația ficatului. Aceasta se numește triadită din cauza celor trei componente. La câini, există o legătură între alimentele excesiv de grase și pancreatită, în timp ce grăsimea nu este considerată a fi un factor declanșator în cazul pisicilor. 

Diagnosticarea pancreatitei la pisici

Pancreatita la pisici este împărțită în două categorii: acută (bruscă) sau cronică (continuă). Fiecare tip poate fi ușor sau sever. În mod frustrant, unele pisici pot avea, de asemenea, crize intermitente de pancreatită. Asociația Mondială a Medicilor Veterinari pentru Animale Mici remarcă faptul că există o disparitate între numărul de pisici care trăiesc cu pancreatită felină și numărul celor care sunt diagnosticate și tratate. Acest lucru se datorează în principal faptului că pisicile cu cazuri ușoare pot prezenta foarte puține semne ale bolii. Simptomele care nu par specifice unei boli pot să nu determine stăpânul unui animal de companie să programeze o vizită la veterinar. De asemenea, pancreatita felină nu este ușor de diagnosticat definitiv fără o ecografie. Poate fi dificil de depistat la ecografie și uneori necesită un specialist și, eventual, chiar o biopsie.

Din fericire, cercetătorii veterinari continuă să îmbunătățească instrumentele de diagnostic disponibile. Testul de imunoreactivitate a lipazei pancreatice serice feline (fPLI) este un test de sânge simplu și neinvaziv care caută markeri de pancreatită. Testul seric de imunoreactivitate asemănătoare tripsinei feline (fTLI) nu este la fel de fiabil ca fPLI pentru diagnosticarea pancreatitei, dar poate ajuta la identificarea insuficienței pancreatice exocrine, o boală pe care, menționează Manualul veterinar Merck MSD, pisicile cu pancreatită cronică felină o pot dezvolta.

În ciuda îmbunătățirii instrumentelor de diagnosticare, diagnosticul „pancreatită felină” rămâne adesea un așa-numit diagnostic prezumtiv, deoarece medicul veterinar nu poate ști sigur din exterior (cu excepția cazului în care se face o biopsie a țesutului pancreatic, care se face rar).

Tratarea pancreatitei feline: îngrijire de urgență

Pancreatita acută felină prezintă cel mai grav risc și necesită aproape întotdeauna spitalizare. În funcție de gravitatea cazului pisicii dumneavoastră, pancreatita cronică poate necesita vizite periodice la spital, dar poate fi adesea tratată acasă.

În timpul spitalizării, pisicii dumneavoastră i se vor administra fluide intravenoase. Acestea sunt esențiale pentru majoritatea pacienților spitalizați pentru a menține corpul hidratat și pentru a ajuta la menținerea echilibrului mineralelor precum sodiul și potasiul, mai ales dacă pisica dumneavoastră vomită. Pisicii dumneavoastră i se pot administra antibiotice pentru a reduce riscul de pancreatită supurativă (infecțioasă). De asemenea, medicii veterinari din spital îi vor oferi pisicii dvs. analgezice, precum și medicamente împotriva greței, dacă este necesar. Reducerea greței și ameliorarea durerii o pot ajuta să își recapete pofta de mâncare mult mai repede. Din cauza riscului de apariție a bolii ficatului gras atunci când pisicile renunță la hrana lor, pisicii dvs. i se poate pune un tub de hrănire pentru ca medicul veterinar să se poată asigura că este hrănită corespunzător. Acest lucru se poate face prin nas sau, dacă este necesar un tub mai mare, direct în esofag.

Hrănirea pisicii în timpul recuperării

Medicul veterinar vă va trimite pisica acasă atunci când va fi mulțumit că aceasta mănâncă suficient singură sau că sunteți în măsură să vă hrăniți pisica prin alte mijloace, cum ar fi tuburile de hrănire pe care le-am menționat mai devreme... 

Există diferite tipuri de tuburi de alimentare. Un tip obișnuit se potrivește într-o zgardă moale care permite pisicii să se miște și să se joace în mod normal sub supraveghere. Medicul veterinar va discuta diferitele opțiuni și vă va învăța cum să administrați mâncare, apă și medicamente prin tub. Deși tuburile pot părea intimidante și dureroase, acestea sunt relativ ușor de utilizat, blânde pentru pisica dumneavoastră și extrem de importante în furnizarea caloriilor și a nutrienților esențiali.

Medicul veterinar se va asigura că aveți exact mâncarea potrivită pentru pisica dumneavoastră. Aceasta trebuie să fie foarte ușor de digerat și poate fi necesar să fie un aliment terapeutic care să ajute și în cazul bolilor intestinale sau hepatice. Asigurați-vă că urmați îndeaproape instrucțiunile de hrănire ale medicului veterinar, deoarece o nutriție excelentă este esențială în depășirea acestei afecțiuni.

Deși cazurile severe de pancreatită felină necesită spitalizare și îngrijire specializată, multe forme de pancreatită felină sunt ușoare și nu reprezintă o amenințare. Cel mai bun mod de a vă menține pisica sănătoasă este să învățați cum să identificați semnele unei probleme și să acționați rapid. Chiar și pisicile care dezvoltă probleme suplimentare, cum ar fi insuficiența pancreatică exocrină sau diabetul zaharat, sunt capabile să trăiască o viață lungă și fericită cu îngrijirea adecvată.